Un englez a fost impresionat de peisajele din România, tocmai de aceea și-a programat o excursie, și-a zis el, de vis. Pe jumătate, a fost adevărat, calvarul s-a numit, însă, trenul!
Mark Smith adoră trenul, de fapt, călătoriile cu acest mijloc de transport, care oferă, în primul rând, o mare siguranță. A ales și România în itinerariu, dar a rămas cu o impresie proastă, în ce privește sistemul căilor ferate de la noi.
Călătorul din Buckinghamshire, cunoscut ca „Omul de pe locul 61”, spune că preferă să stea pe acest loc deoarece poate admira peisajul. Mark Smith își povestește frecvent aventurile pe site-ul său, unde a explicat de ce a venit în România, cu trenul, scrie adevărul.ro.
„În romanul Dracula al lui Bram Stoker, tânărul avocat Jonathan Harker călătoreşte de la Londra în Transilvania cu trenul. Şi tu poţi face asta, să vezi Castelul lui Dracula la Braşov şi să traversezi peisajul uimitor al Carpaţilor spre Bucureşti”, a spus englezul.
Britanicul a spus că s-a îmbarcat în cursa feroviară EuroNight Train Dacia Viena – Bucureşti, la cuşetă. Mark a filmat întreg parcursul și a relatat cum a decurs călătoria pe calea ferată, precum și condițiile de care a avut parte.
Englezul a remarcat întârzierile trenurilor Căilor Ferate Române, dar și modul în care se face controlul la graniță, timp în care ar fi putut părăsi trenul fără probleme. Mark Smith a evidențiat plusurile și minusurile serviciilor de care au parte pasagerii care circulă cu trenul în România: lipsa oricăror mici alimente oferite, în mod normal călătorilor, pe o asemenea distanţă, incluse în costul biletului; la vagonul-restaurant introdus de la Simeria nu există meniu masa îndestulătoare pe care a comandat-o a costat maximum 10 euro. Englezul a aflat că CFR plătește angajații de la vagonul-restaurant doar în interiorul țării, pentru a nu le plăti diurnă în străinătate. Din acest motiv, s-a renunțat de tot la servirea mesei în tren când trenul depășește granița. Mai mult, Mark Smith este şocat de starea proastă a liniei de cale ferată din România.
„Nimeni n-a mai atins liniile astea de la electrificarea din anii 50”, a constatat el. Englezul a observat că din cauza degradării terasamentului, trenul nu poate depăși, pe alocuri, viteza de 70 de kilometri pe oră. El crede că asta face ca drumul să fie lungit inutil. „Cine e mai rapid? Noi sau căruţa?”, a făcut haz de necaz, văzând cum se deplasează celelalte vehicule pe drumul de lângă calea ferată. Fiță în 1918, praf în 2018. Calea ferată, liantul care a modernizat România după Marea Unire, e la pământ după 100 de ani și are nevoie de investiții. Trenurile circulă la viteze din anii 1870.